Premierul Calin Popescu Tariceanu a declarat, in cursul unei intruniri cu studentii de la Academia de Studii Economice (ASE), ca nu se teme de criza care afecteaza pietele financiare din SUA si Europa, si nici de devalorizarea dolarului, dar este preocupat, printre altele, de infrastructura de transport si comunicatie, neadecvata ritmului de crestere economica a Romaniei. “Personal, nu mi-e foarte teama de ceea ce se intampla in momentul de fata pe pietele financiare mondiale, aceasta turburenta, cum a fost numita in limbaj eufemistic, care a afectat o parte din pietele financiare din Statele Unite si din Europa”, a spus premierul, adaugand ca nu crede ca devalorizarea continua a dolarului poate avea un efect deosebit asupra Romaniei, deoarece exporturile se indreapta cu precadere catre tarile din UE.
“De ceea ce ar trebui sa ne fie teama este ca nu avem inca infrastructura de transport si comunicatie adecvata ritmului actual de crestere economica. S-a generat un dezechilibru structural, calitativ si numeric intre cerere si oferta de locuri de munca. Aceasta este o problema fundamentala”, a mai declarat premierul.
Dincolo de faptul ca premierul deplange o stare de fapt negativa reala de pe piata muncii si din domeniul transporturilor, nu e mai putin adevarat ca rezolvarea lor este de competenta guvernului pe care-l conduce de patru ani si, mai ales, este uimitoare usurinta cu care Tariceanu expediaza subiectul crizei financiare internationale. In ceea ce priveste devalorizarea dolarului, daca este adevarat ca principala noastra piata de export o constituie statele UE, nu este, insa, de neglijat nici faptul ca importurile de petrol si gaze naturale sunt platite in dolari, de Romania ca si de majoritatea covarsitoare a staleor lumii. Daca taria monedei unice europene ofera o oarecare protectie statelor care o folosesc deja, acesta nu este si se pare ca nu va fi nici in viitorul apropiat cazul Romaniei.
Apoi, criza financiara internationala pe care economia mondiala o traverseaza nu se limiteaza la SUA, ci se pare ca va afecta si pietele europene, una dintre cele mai vulnerabile economii din punct de vedere imobiliar fiind Spania, adica unul din principalii doi angajatori de muncitori romani care trimit bani acasa, bani care au sustinut in ultimii ani stabilitatea leului si cresterea economica a Romaniei. Nici Italia, alta destinatie majora a muncitorilor romani, nu este ocolita de probleme, chiar daca nu de natura imobiliara. In afara de valul de antiromanism indus de infractiunile comise de o mica parte a conationalilor nostri, Italia are o situatie financiara deja precara, cu un deficit bugetar peste limita de 3 la suta impusa de Tratatul de la Maastricht si cu o datorie publica de 105 la suta fata de PIB, limita pentru acest indicator fiind de 60 la suta.
Premierul pare a ignora si faptul ca acesti factori, e drept indirecti si cu manifestare nu imediata ci pe termen mediu, pot constitui o amenintare majora pentru economia noastra, mai ales in scenariul pesimist, dar nu imposibil, in care economiile vest-europene vor intra in recesiune, trase in jos de cea americana. dar, bineinteles, ceea ce se va intampla dupa toamna acestui an va fi “contabilizat” la pierderi de imagine, nu de domnia-sa ci de succesorul sau la Palatul Victoria. Tariceanu se incadreaza conform unei delimitari celebre a lui Winston Churchill, la “politicieni” nu la “oameni de stat”, diferenta constand, conform premierului britanic din timpul razboiului, in faptul ca primii se gandesc la viitoarele alegeri, iar cei din urma la viitoarele generatii.