Fondul Monetar International (FMI) este de acord cu opozitia Guvernului fata de reducerea taxei pe valoarea adaugata (TVA) la alimente, insa se opune intentiei acestuia de a creste pensiile inainte de ianuarie 2009 si “propune” prudenta in majorarea salariilor.
Expertii FMI sunt de parere ca reducerea TVA pentru alimente de la 19% la 5% ar putea induce un cost fiscal anual de pana 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB), in functie de modul de implementare a masurii. In acelasi timp, majorarea pensiilor ar putea genera costuri fiscale reprezentand 1,5% din PIB.
FMI mai apreciaza ca autoritatile de la Bucuresti ar trebui sa implementeze, in paralel, o serie de masuri pentru asigurarea stabilitatii fiscale, precum, “imbunatatirea expertizei fiscale si competentelor la nivel executiv si legislativ, cresterea transparentei, capacitatii de analiza si orientarea catre un buget bazat pe performanta”. O alta masura se refera la infiintarea unei agentii fiscale independente. Pe termen scurt, autoritatile de la Bucuresti ar trebui sa aiba in vedere instituirea unui grup de experti care sa ofere prognoze macroeconomice si legate de venituri bugetare pentru limitarea deciziilor bugetare generate de motivatii politice. In timp, rolul unei astfel de agentii ar trebui extins pentru a oferi analize legate de propuneri bugetare specifice.

Masuri ce ar condamna Romania la subdezvoltare
FMI se dovedeste inca o data incapabil sa se adapteze realitatilor actuale, pledand pentru celebra sa “reteta” ce consta intr-o prudenta financiara exagerata, care a produs crize economico-sociale majore intr-o serie de state in curs de dezvoltare, precum Mexicul, Ecuadorul, Argentina sau Turcia. In Europa de Est, sub denumirea de “terapia de soc”, acordurile stand-by semnate de statele din regiune cu FMI au generat, de asemenea, consecinte sociale dintre cele mai dure, chiar daca nu colapsuri ca in America Latina. Una dintre victimele ilustre ale gandirii inspirate de FMI a fost insusi simbolul anticomunismului polonez, santierele navale de la Gdansk, leaganul sindicatelor Solidaritatea, scena primei confruntari intre regimul comunist si adevaratii reprezentanti ai muncitorimii poloneze.
Constand in reducerea, an de an, a deficitului bugetar nu numai ca pondere in Produsul Intern Brut (PIB), ci si in cifre absolute, concomitent cu asa-numita “neutralitate fiscala fata de economia reala”, a se citi interdictia pentru statele debitoare de a acorda stimulente fiscale pentru vreun domeniu anume, “retetele” FMI au condamnat, practic, aceste state debitoare la perpetuarea subdezvoltarii. Prin aplicarea acestor masuri, tarile in cauza au fost lipsite de o politica economica ce a dus la ridicarea nivelului economic a mai tuturor statelor dezvoltate: politica deficitului bugetar activ, adica dezvoltarea unor sectoare economice prin finantarea cu deficit bugetar intr-o anumita perioada, urmata, insa de reducerea acestui deficit si chiar echilibrarea bugetului prin veniturile generate de investitiile anterior finantate. Din aceasta cauza, pe masura ce acordurile stand-by au expirat, Fondul a ramas fara destinatii pentru finantari, fiind nevoit sa concedieze personal si sa vanda aur pentru a evita colapsul financiar.
Aplicarea “recomandarilor” FMI de catre Romania si dupa aderarea la UE ar echivala practic cu o sinucidere economica, intrucat fara un anumit deficit bugetar cofinantarea programelor necesare accesarii de fonduri europene este imposibila.
Tara noastra ar deveni in acest mod contribuitor net la bugetul UE, cu toate ca este penultima ca nivel de dezvoltare si ultima ca putere de cumparare printre statele membre ale organizatiei.