Raportul pe Justitie va sosi de la Bruxelles in luna septembrie. Timp pentru a mai misca ceva in privinta reformei sistemului juridic ar mai fi. Nu exista, insa, niciun dram de vointa politica in acest sens. Intr-adevar, Codurile au fost adoptate prin asumarea raspunderii Guvernului. Lasand la o parte nemultumirile Opozitiei, ca si protestele vehemente ale ONG-urilor, adoptarea proiectelor reprezinta o bila alba pentru actuala Putere. Din pacate, fara o reforma reala in actul de justitie, situatia nu se va schimba. Codurile, asa cum sunt ele contestate, aduc sistemul juridic in mileniul III. Cu toate acestea, coruptia din instante si mai ales parchete ridica serioase semne de intrebare asupra recredibilizarii Justitiei. Exista inca prea multe interese, prea multa coruptie, prea multa influenta politica. Semnalele de alarma, avertismentele pe care le trag responsabilii din sistem de ani de zile in privinta directiei gresite in care se indreapta actul de justitie, sunt insuficiente cat timp nu sunt dublate de eforturi concentrate ale celor responsabili. Coruptia trebuie eliminata, iar singurii care pot face acest lucru sunt cei din sistem. Reforma ramane anchilozata daca ministrul de resort, procurorul general, seful DNA, reprezentantii CSM evita, din diferite motive, sa taie in carne vie. In sistemul juridic se stie foarte bine cine este certat cu legea si cine nu, cine imparte legea in functie de greutatea plicului pe care il intermediaza case de avocatura ce se pretind respectabile, cine confunda imovabilitatea cu dreptul de a face orice. Mai important este insa ca politicul sa se implice de aceasta data in sensul recastigarii increderii in Justitie. Totul porneste de la varf, de acolo de unde numirile politice, pe criterii de fidelitate fata de X sauY si nu de competenta, ii obliga pe cei care conduc Parchetul General, Directia Nationala Anticoruptie, Ministerul Justitiei, CSM-ul… Teama de a nu fi schimbat din functie este mai importanta decat reforma in sistem. Un adevar cunoscut de toata lumea. De altfel, in ultimii 20 de ani niciun guvern, niciun Parlament nu a dorit sa miste ceva, cu adevarat in Romania.
A fost mai mereu preferata situatia ambigua, in care vinovatia exista din plin dar este neidentificabila, fiecare facandu-si jocurile fara a plati pentru haosul generalizat. Raportul pe Justitie va fi unul critic. Ori obsesia oficialilor de la Bucuresti este tocmai de a reduce la maximum criticile. Deja pe piata apare tot mai des informatia potrivit careia ministrul Predoiu va plati cu functia in eventualitatea unui document care va dezamagi asteptarile politice. Si de aceasta data, decidentii zilei vor rupe din fasa toate conexiunile care ar putea fi facute intre ei si criticile din Raport. Legislativul continua sa se agate de proceduri, Constitutie, regulamente, cand vine vorba de ridicarea imunitatii. Pe cine, oare, mai surprinde insa faptul ca Justitia este privita tot mai neincrezator de milioanele de romani? Pe cei din Comisia Europeana care stiu realitatea in care se zbate sistemul juridic, in niciun caz.