• Capsula endoscopica, cea mai eficienta unealta de diagnostic

Intestinul subtire – multi ani considerat un organ neexplorabil – este dificil de evaluat in intregime prin tehnici endoscopice traditionale (enteroscopia, tomografia computerizata sau rezonanta magnetica enteroclysis). Folosirea capsulei endoscopice (wireless capsule endoscopy - WCE) face posibila evaluarea bolnavilor cu boli ale intestinului subtire si in diagnosticul hemoragiilor gastrointestinale obscure. Multe persoane din randul bolnavilor cu boala Crohn a intestinului subtire sunt diagnosticate cu ajutorul capsulei endoscopice. In trecut, aceasta boala era diagnosticata cu examen radiologic dar, deoarece leziunile precoce erau nedetectate, tehnica nu era suficient de eficienta. De mare utilitate
s-a dovedit si in diagnosticul colitei nedeterminate, colitei ulceroase si in extinderea bolii.

Utilizarea capsulei endoscopice
Este recomandata in: • Hemoragii gastrointestinale obscure, inclusiv anemia prin deficienta de fier; • Boala Crohn - suspectata; • Suspectii de tumora de intestin subtire si supravegherea bolnavilor cu polipoza intestinala; • Sindrom de malabsorbtie refractar (boala caeliaca).
In boala inflamatorie a intestinului, indicatiile capsulei endoscopice sunt: • Suspect de boala Crohn cu endoscopie superioara si colonoscopie negative; • Evaluarea hemoragiilor gastrointestinale obscure cu gastroscopie si colonoscopie negativa la bolnavii cu boala Crohn; • Evaluarea extinderii bolii in cazul bolnavilor cu boala Crohn; • Evaluarea recurentelor post-operatorii la bolnavii cu rezectie de intestin subtire proximal si la cei cu rezectie ileocaecala; • Evaluarea bolnavilor cu colita nedeterminata; • Evaluarea raspunsului terapeutic antiiflamator cu indicatie clinica; • Depistarea anumitor leziuni caracteristice ale Bolii Crohn astfel ca: eritem, afte, ulceratii mari sau fistule;
• Bolnavii tineri si copiii care au semne si simptome sugestive de boala Crohn, astfel ca: diaree, durere abdominala, anemie si cresterea proteinei C-reactive; • Investigarea hemoragiei intestinale severa in cazul bolii Crohn (sursa hemoragiei este in mod obisnuit un ulcer profound care erodeaza vasul).
In setul clinic, capsula poate depista leziuni tipice bolii Crohn in intestinul subtire chiar daca endoscopia si colonoscopia au fost normale. Ea poate identifica leziuni pe care o procedura endoscopica traditionala nu o poate releva. In boala Crohn de tip ileita sau ileocolita utilizarea capsulei endoscopice este o metoda de mai mare acuratete si poate determina extinderea bolii la intestinul subtire.

Este contraindicata copiilor sub zece ani
In America, FDA a avizat utilizarea capsulei si la copii mai mari de 10 ani.
Alte situatii in care folosirea capsulei este contraindicata pot fi: • Prezenta clinica sau dovezi radiologice de ocluzie (obstructie) intestinala; • Persoanele cu boala Crohn severa cunoscuta sau cu extindere la intestinul subtire care au dovezi radiologice de stricturi sau fistule; • Bolnavii cu semiobstructie intestinala, diverticuloza intestinala extensiva (boli rare dar cu contraindicatii); • Pacemaker cardiac sau alte dispozitive electromedicale implantate; • Disfagie; • Interventii chirurgicale abdominale sau pelviene anterioare; • Sarcina; • Copii sub 10 ani.

Pregatirea bolnavului pentru utilizarea capsulei
Desi controversata, prepararea intestinului subtire in vederea vizualizarii, inaintea ajungerii capsulei in colon, consta in abstinenta alimentara pe timpul noptii ce precede ziua de examinare. Apoi, dimineata, bolnavul ingera 1 litru din solutia de polyetylenglycol, urmand ca, folosind o centura, senzorul sa fie este atasat pe abdomenul bolnavului. Se inghite capsula cu un pahar de apa, dupa care bolnavul urmeaza sa-si desfasoare normal activitatile zilnice. Dupa opt ore, acesta se intoarce la medic. De mentionat ca, dupa ce a fost inghitita, capsula va fi evacuata in mod natural dupa 24 ore.

Poate fi retinuta in zonele de stenoza
Un dezavantaj in ce priveste utilizarea capsulei poate fi reprezentat de incidenta retinerii capsulei in zonele de stenoza. Acest lucru poate fi intalnit in aproximativ 1-2 % din cazuri, iar doua treimi din cazuri aveau boala Crohn cu stricturi (sau stenoze). Rata de retinere a capsulei creste la 13% la bolnavii cunoscuti cu boala Crohn si nu suspectati. Pentru a minimaliza riscul retinerii capsulei este necesara decelarea eventualelor stricturi. Pentru aceasta se va efectua un studiu de imagine cu rezonanta magnetica enteroclysis, tomografie computerizata sau numai radiografie gastrointestinala (pentru intestinul subtire). In cazul retinerii capsulei, din punct de vedere clinic bolnavul este asimptomatic, necesita o radiografie abdominala.
Retinerea capsulei este cauzata alteori de scaderea peristatismului intestinului. In aceste situatii tratamentul eficace il reprezinta administrarea de agenti ca eritromicina sau metoclopramida in doze mici care acelereaza tranzitul intestinal. In cazuri rare, bolnavii cu boala Crohn fara simptome evidente de obstructie (distensie abdominala, greturi, varsaturi) dar cu simptome ca durere abdominala postprandiala neexplicata si prezenta sau aparente stricturi pe imagine radiografica, retentia poate avea o evolutie spre interventia chirurgicala cu rezectie de intestin subtire sau stricturoplastie cu rezolvarea simptomelor clinice.

Dr. Eugenia ALMASAN
Medic primar medicina interna
Clinica Medcenter Vitan
Bucuresti, sector 3,
Str. Branduselor, nr. 2-4, parter,
vis-a-vis de Mall Vitan
Tel: 021.323.24.17
vitan@medcenter.ro
www.medcenter.ro

Infoline Medcenter 0800.800.599
*apel GRATUIT, din orice retea de telefonie fixa sau mobila din Romania.