Problemele de nutritie si complicatiile survenite in dezvoltarea fatului ori la nastere au fost responsabile, la nivel mondial, intre anii 1999 si 2000, de numeroase cazuri de mortalitate materna. Embolia (blocarea unui vas de sange), hemoragiile si preeclampsia (fenomenul care se produce atunci cand tensiunea sangvina a femeii creste), sunt primele trei afectiuni care impreuna sunt responsabile de 53% dintre decese. In Romania, 25% dintre bebelusi se nasc prematur, cu diferite malformatii sau deficiente de dezvoltare. Conform studiilor de specialitate, o mare parte dintre afectiunile dobandite intrauterin au drept cauza o nutritie defectuoasa.

Atunci cand femeia este insarcinata, corpul ei se asigura ca fatul primeste necesarul de substante nutritive, punand pe planul doi organismul gazda care, de cele mai multe ori poate suferi diferite deficite. Prin urmare, simplul fapt ca aceasta mananca mai mult, uneori chiar o cantitate dubla fata de normal, nu este suficient, e chiar daunator; calitatea lor trebuie sa creasca, nu cantitatea. Alimentele consumate ar trebui sa fie bogate in substante nutritive. Aici putem enumera: fructele, legumele, cerealele integrale, carnea slaba si cea de pui, precum si produsele lactate cu continut redus in lipide (necesarul suplimentar de energie este de doar 255 kcal/zi, ceea ce corespunde unei cantitati de 400 ml lapte sau branza ori unui sandwich cu branza).

Grija pentru sanatatea micutilor trebuie sa inceapa inca din perioada prenatala
“Pentru ca viitoarele mame sa se asigure ca vor avea copii sanatosi trebuie in primul rand sa aiba o alimentatie echilibrata, pe care sa o completeze cu suplimente de vitamine prenatale. Este important ca toate femeile insarcinate sa inteleaga ca vitaminele prenatale nu trebuie sa le lipseasca din dieta zilnica, deoarece organismul are nevoie, in aceasta perioada delicata, de o suplimentare cu pana la 50% a necesarului de vitamine, minerale si oligoelemente”, atentioneaza prof. dr. Radu Vladareanu, profesor universitar la UMF “Carol Davila” Bucuresti, sef al Clinicii de Obstetrica si Ginecologie din Spitalul Elias.
Deficienta de acid folic, seleniu si betacaroten din timpul sarcinii este cauza a numeroase anomalii ale fatului. O cantitate insuficienta de acid folic poate duce la lezarea sistemului nervos al micutului. Nervii expusi pot fi lezati, determinand grade variate de paralizie, incontinenta si cateodata, retard mintal. Lipsa seleniului din alimentatia gravidei sporeste riscul unui avort spontan precum si preeclampsia, stare ce se manifesta prin hipertensiune arteriala, crestere in greutate, edeme, cefalee. De asemenea, conform studiilor de specialitate, excesul de vitamina A este toxic pentru fat, acesta crescand riscul aparitiei defectelor congenitale. Este de preferat ca vitaminele prenatale sa aiba in compozitie beta-caroten, care, spre deosebire de vitamina A, nu prezinta efecte adverse.

Micronutrientii, esentiali in procesul de creare a vietii
Acidul folic este indispensabil pentru productia celulara si pentru dezvoltarea sanatoasa a fatului in timpul sarcinii. Femeile care consuma cantitati adecvate de acid folic pot reduce riscul de a avea un copil cu defect congenital cerebral sau al maduvei spinarii. Suplimentarea cu multivitamine in faza de preconceptie poate reduce nu numai riscul de aparitie a defectului de tub neural la copil, dar si al altor anomalii majore congenitale nongenetice. De aceea, se recomanda suplimentarea acidului folic inaintea si in timpul sarcinii.
Iodul – continut in hormonii tiroidieni – este responsabil cu cresterea, diferentierea si reglarea metabolica. Deficitul de iod la gravide (prezent la una din patru femei insarcinate) se traduce printr-un deficit asemanator la fat si la sugarul alimentat natural. Cea mai importanta sursa de iod este pestele, consumul acestuia fiind recomandat o data sau de doua ori pe saptamana. In cazul intolerantei la peste, gravidelor sau mamelor care alapteaza li se recomanda un aport suplimentar de 200 g de iod pe zi.
Fierul – esential pentru sinteza hemoglobinei – este necesar in cantitati mai mari organismului femeii insarcinate. In timpul sarcinii, volumul de sange creste cu pana la 40%, motiv pentru care organismul are nevoie de mai mult fier pentru a produce mai multa hemoglobina. Dintre alimentele care contin fier fac parte: carnea, leguminoasele, produsele din cereale integrale si legume etc.
Calciul este necesar in timpul sarcinii si alaptarii pentru dezvoltarea oaselor si dintilor la fat si sugar, producerea laptelui matern precum si pentru depozitele materne de calciu. Pentru a asigura o absorbtie mai buna a calciului, trebuie asigurat si un aport adecvat de vitamina D. Cele mai importante surse de calciu sunt laptele si produsele lactate, precum si apa minerala imbogatita cu calciu.
Magneziul joaca un rol esential in procesul de mineralizare osoasa, contractie musculara si in numeroase procese metabolice. Aportul adecvat de magneziu sustine digestia si este important pentru dezvoltarea normala a sarcinii. Un deficit de magneziu se poate exprima prin crampe musculare in timpul noptii, la nivelul gambelor. Cantitati crescute de magneziu se gasesc in nuci, seminte, produse din cereale integrale si legume.
Zincul este o componenta fundamentala a numeroaselor enzime implicate in metabolismul proteinelor si lipidelor, dar joaca si un rol important in echilibrul hormonal si in sistemul imunitar. Un deficit de zinc poate avea drept consecinta caderea parului sau diareea. Multivitaminele care contin zinc pot reduce riscul aparitiei unei greutati reduse a fatului la nastere, asociata cu nasterea prematura. Principalele surse de zinc sunt carnea, produsele lactate si pestele.
Vitamina A si beta-carotenul sunt importante pentru crestere, dezvoltarea organelor si pentru vedere. Necesarul de vitamina A al organismului este usor crescut in timpul sarcinii si al perioadei de alaptare. Institutiile de nutritie recomanda o doza maxima de 3 mg pe zi de vitamina A.
Cantitati mari de vitamina A se gasesc in ficat, iar sursa principala de beta-caroten sunt legumele, cum ar fi morcovii, broccoli si spanacul.

Recomandari pentru viitoarele mamici
• Regim alimentar echilibrat. • Asigurarea unei cresteri ponderale echilibrate in timpul sarcinii – nu tineti regim.
• Aport suficient de vitamine si minerale – folositi suplimente alimentare daca este necesar. • Luati un preparat cu acid folic chiar din momentul planificarii sarcinii. • Cresteti aportul de fibre alimentare pentru a regla tranzitul intestinal. • Consumati multa apa. • Mancati mai des cantitati mici de alimente. • Limitati sau opriti consumul de cafea. • Evitati consumul de alcool, de medicamente si fumatul.