Am asistat, candva, la relansarea, in forta, a unei companii din industria informatica, vanzatoare si de hardware (PC-uri, echipamente) si de software (programe). Ce spunea directorul pentru Romania al companiei Salient ca va face? In primul rand va investi 10.000.000 dolari pentru punerea in functiune a unor fabrici/ ateliere in care sa se asambleze, pentru a fi vandute apoi cumparatorilor romani cele mai bune echipamente cu putinta. Calitatea in hardware va insemna si calitatea informatica, dar si a proceselor de analiza, sinteza, decizie, metabolism economico-social. In al doilea rand: ca domnia sa, desi cetatean american (acum), nu uita ce liceu si facultate de calitate a urmat la Timisoara, ce valori existau si exista printre studentii romani si, de aceea, este hotarat sa incurajeze productia de programe software , pentru a-i pune in valoare pe tineri si a-i convinge sa lucreze, cu stiinta lor, acasa, castigand mai bine decat daca ar pleca pentru 1.000-2.000 de dolari, la cine stie ce companie nord-americana. Si dl. Col Hart (pe numele sau american, dar vorbindu-ne in limba romana) chiar ne-a dat exemplul unui program la care lucreaza acum softistii romani, chiar intr-un domeniu de mare delicatete, recunoasterea vocii umane. A si pronuntat primele cuvinte romanesti pe care computerul a invatat sa le recunoasca si, intr-adevar, pe un ecran mare monitorul calculatorului a transcris aceste cuvinte, dovada sigura a perceperii lor. Cuvintele au fost: stanga, dreapta, sus, jos. Programul incepuse prin a face ordine in haos, cum este si firesc...
...Sar la un alt subiect tot strict legat de ordine in haos. Citesc, in reviste, in carti, tot mai multe despre dilema in care se zbate “stiinta” economiei: este ea chiar stiinta? Sau este, mai degraba, “arta”; sau, pur si simplu, evenimentele in economie se intampla, fara nici un fel de legi si reguli... Caci, spun unii ganditori, economia lumii de astazi (capitalista, 99%) este un sistem complex dansand pe marginea haosului (bataile aripilor unui fluture intr-un coltisor al planetei pot starni uragane la zeci de mii de kilometri distanta...). Sau ca: teoriile economice standard pornesc de la premisa ca gusturile si obiceiurile nu se schimba, teorii existentiale – dupa cum se ghideaza Fondul Monetar International si Banca Mondiala, de pilda – fiind complet rupte de realitate. Previziunile in economia de piata (deci neplanificata – n.a.) sunt imposibile, declara, de pilda, un oarecare domn Ormerod, intr-o recenta carte a sa si bazandu-se pe “modelul economic” al furnicarului, concluzia principala fiind aceea ca haosul domneste in procesul de luare a deciziilor... Iata, cum ar spune Aldous Huxley, “brava lume noua” in care traim...
...Iar eu adaug, in sprijinul ideii lui Ormerod, cateva date statistice si previziuni proaspete. Prima: daca populatia terestra a crescut de la 4 miliarde de locuitori la 6,4 miliarde de locuitori in doar 30 de ani, urmatoarea “felie” de 2 miliarde va fi adaugata pana in 2025, deci in 26 de ani – urmare mai ales a luciditatii de care au dat dovada conducatorii Chinei, in urma cu un sfert de veac, atunci cand au oprit infernala “bomba demografica”, permitand doar un singur copil pentru fiecare familie (in revansa, haosul politic african a facut ca pe “continentul negru” sa vietuiasca deja 1 miliard de cetateni planetari, cei mai saraci reprezentanti ai speciei Homo Sapiens...). Iar bariera de 10 miliarde va fi atinsa, probabil, abia in 2050, daca planeta este/ va fi intelept condusa (ceea ce, zic eu, deocamdata nu e cazul).
Altceva: cheltuielile pentru modernizarea economica si sociala in tarile Lumii a Treia sunt, in total, de 45 miliarde de dolari. Pentru comparatie, urmasii lui Mos Teaca, generalii, au impus industriei de armament o cifra anuala de afaceri intristatoare: 1.000 miliarde de dolari. Fara comentarii...
Date deconcertante in ceea ce priveste interesul pentru educatie si cercetare stiintifica: in ultimii ani populatia (mondiala) din marile universitati a scazut cu 10%, urmare a orientarii oamenilor spre pragmatism, spre activitati cu profit usor percpetibil. In topul cererilor de brevete in inventii conduce Suedia (cu 195 cereri anuale de brevet la 1 milion de locuitori), Germania (169), Finlanda (166), Danemarca (116), Olanda (113) – si marturisesc ca nu mai stiu care este situatia la noi, cred ca Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci ar trebui sa-si publice statisticile. Inca ceva, in sprijinul ideii de haos generalizat: in ultimii 20 de ani padurile au disparut cu totul in 25 de tari; de la 60 miliarde hectare forestiere, inainte de cel de al doilea razboi mondial, s-a ajuns, astazi, la numai 3,6 miliarde ha – raporteaza ecologii cu ocazia “Zilei Pamantului”, cerand si infiintarea unei “politii verzi” (“Green Interpol”). ...Dar si, adaug eu, repetarea unui summit – cum au fost cele de la Rio de Janeiro (1992) si Johannesburg (2002), care au adunat laolalta pe mai-marii Terrei – unde poporul Pamantului sa ia decizii fundamentale pentru viitorul societatii Homo Sapiens. Ca, de pilda, sa-i scoata la pensie pe generali, pe toata planeta si sa construiasca acel triumvirat – parteneriat - intre sectorul privat economic, guvern si societatea civila planetara, fara de care nu se va putea face ordine in haos.