Curtea Constitutionala germana a suspendat, ieri, ratificarea Tratatului de la Lisabona, cerand o lege care sa garanteze drepturile Parlamentului. Membrii Curtii Constitutionale au confirmat ca Tratatul de la Lisabona este “compatibil cu Legea Fundamentala” (Constitutia germana), dar au apreciat ca parametrii legislativi au deficiente. “Instrumentele de ratificare a Tratatului de la Lisabona ale Republicii Federale Germane nu pot fi depuse inainte de intrarea in vigoare a drepturilor de participare parlamentara”, a precizat institutia. Judecatorii nu au considerat ca Tratatul de la Lisabona ameninta suveranitatea statului, dar au apreciat ca drepturile de participare la decizie ale Parlamentului german vor trebui legiferate. Curtea Constitutionala s-a declarat de asemenea “increzatoare” ca “Parlamentul german va depasi rapid ultimul obstacol” in ratificarea Tratatului de catre Germania.
Conformitatea Tratatului de la Lisabona cu Constitutia germana a fost contestata la Karlsruhe, de mai multi deputati ai formatiunii “Die Linke” (“Stanga”, in germana, succesoare a fostilor comunisti est-germani si a stangii social-democrate din landurile vestice, desprinsa din SPD), precum si de crestin-socialul bavarez, Peter Gauweiller, cea mai sonora voce suveranista din Germania.

Din nou sub semnul intrebarii
Aceasta decizie va avea un impact asupra calendarului procesului de ratificare de catre cele 27 de state membre ale UE. Majoritatea statelor membre ale UE au ratificat deja in legislativele nationale Tratatul, insa presedintii eurosceptici ai Poloniei si Cehiei refuza sa semneze actul inaintea celui de-al doilea referendum pe aceasta tema in Irlanda. In plus, presedintele german Horst Köhler va trebui sa astepte pana dupa adoptarea legii cerute de instanta constitutionala de la Karlsruhe. unii oficiali guvernamentali de la Berlin, citati de BBC, sustin, insa, ca legea ceruta de tribunal va fi adoptata pana la alegerile federale de la 27 septembrie, cand expira si mandatul actualului legislativ.
Opozantii tratatului sustin ca el nu este cu nimic inferior ca forta juridica proiectului de Constitutie europeana respins in 2005 de francezi si de olandezi, si ca, prin urmare, ar presupune o cedare de suveranitate nationala catre Bruxelles, pentru care ar fi necesare modificari constitutionale si referendumuri. pana in prezent aceasta optica nu a avut castig de cauza nici in Marea Britanie, nici in Cehia si, iata, nici in Germania.
Totusi, presedintele ceh Vaclav Klaus, care a declarat in repetate randuri ca va cere o rejudecare de catre instanta constitutionala din tara sa, castiga, prin decizia de ieri a instantei germane timp pretios pentru amanarea ratificarii acestuia.
De asemenea, hotararea ar putea avea un oarecare impact asupra referendumului irlandez, prevazut pentru inceputul lunii octombrie, sondajele anterioare indicand o reorientare a optiunilor in favoarea partizanilor Tratatului.